Anca Toporanca, nepoata lui Tudor Vladimirescu, specialistă în… dulceţuri şi şerbeturi
Bucureştiul dulce al scriitorului I.A. Bassarabescu
Ce deserturi a inventat Capşa
Ce dulciuri se pregăteau pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza
Ceremonialul meselor de altădată: prânzul de Paşte la curţile domneşti şi nu numai
Cofetăriile uitate ale Bucureştilor secolului al XIX-lea
Cozonacul cu 50 de ouă al lui Păstorel
Cum se prepară mucenicii – reţete de o sută de ani. Despre mucenicii moldoveneşti opăriţi.
Deserturi otomane din Dobrogea: baclava, sarailie şi cataif
Drive-in la Fialkowski: cofeturi cu servire la… trăsură
Dulciurile de dinainte de cofetării
Folosim lapte de migdale de dinainte de Mihai Viteazul
Importanţa breslei băcanilor în comerţul cu zaharicale
Îngheţata preferată a regelui Mihai
Istoria Casei Capşa, locul unde a început magia dulce
Jean Nestor, ucenic şi rival al lui Grigore Capşa
Pitoresc şi melancolie – limonagiii şi bragagiii de altădată
Povestea de viaţă a Sandei Marin, cea mai cunoscută autoare de carte de bucate
Povestea incredibilă a lui Iosif Strassman, bucătar şi cofetar regal, inventatorul prăjiturii Caraiman
Poveştile locurilor care au dat numele unor prăjituri celebre: Sinaia, Lido, Cazinou şi Ateneu
Prăjitura Arhiducesa Ileana, desertul unei nunţi regale
Reţete vechi şi foarte vechi de cozonaci
Semnificaţia mucenicilor. De ce se fac în formă de 8
Ştiaţi că Brâncoveanu adora îngheţata?
Strămoşii negustori plăcintari şi cofetari ai lui Ion Luca Cargiale
Unde îşi vindea produsele marele fabricant de zaharicale Constantin Zamfirescu
Unde se găsea cel mai bun profiterol în Bucureştiul anilor ΄70
„Ciocolata Zamfirescu”, cea mai dulce afacere a Bucureştilor din prima jumătate a secolului XX
Ghisman/Ghismană/Ghișmană
Este un desert popular în Dobrogea, din ingrediente simple și la îndemână în gospodăria țărănească. Unele surse inserează acest preparat în ritul paparudelor, divinități locale invocate pentru a aduce ploaia.
Tort Albă ca Zăpada (2022)
În mod tradițional „Albă ca Zăpada” este o prăjtură cu foi la tavă, tăiată romburi sau dreptunghiuri.
Profiterolul la Sanda Marin (1936)
Un desert foarte apreciat în România anilor ’80, dar cu rădăcini mult mai vechi și, sperăm, un viitor pofticios.