Pentru că cei 40 de mucenici sunt sărbătoriți în preajma echinocțiului de primăvară (care are loc în jurul datei de 21 martie), credințelor creștine li se suprapun și alte ritualuri. „Conform unor credințe vechi, anume boii ajută soarele în fiece dimineață să urce de la răsărit până la zenit. La acea zi de primăvară, simbolul «8», care marchează nașterea soarelui, nu mai corespundea situației reale a soarelui, ajuns la echilibrul «8». Ducerea lui în cornul boului, din centrul sacralității până în câmp, trebuia să acopere și ritualic trecerea soarelui de la solstițiul de iarnă spre echinocțiul de primăvară. Funcțional, omul orienta principalul astru conform necesităților sale primordiale, de la încălzirea casei iarna la creșterea roadelor în câmp primăvara, în special a pâinii. Ofranda acestei zile o constituie cei 40, 44 sfințitori, sâmți, mucenici, brădoși copți dis-de-dimineață, până la răsăritul soarelui. Așa cum remarcăm, aproape pretutindeni, ei aveau forma cifrei «8», câteva sate respectând forma «S» sau forme sporadice. După ce îi ungeau cu miere sau cu apă zăhăruită, în lipsa acesteia, îi împart vecinilor, rudelor, însă, cum rar se întâmpla să se facă pomană, fără lumânare. Aici ținem să precizăm că toți colăceii incluși în acest ciclu calendaristic ce ține din iarnă până în primăvară apar și în calitate de daruri, dar fără lumânare. Ei trimiteau deja la simbolul soarelui și nu era necesară dublarea lui prin alte simboluri”, scrie Varvara Buzilă[1].
În Moldova ei se fac mari, din aluat de cozonac, se ung cu miere de albine și se presară cu nucă pisată. În Dobrogea și în Muntenia se fac mici și se fierb într-o supă dulce aromată cu scorțișoară. În Ardeal și în Banat nu prea se întâlnesc. În ultimii ani au apărut variante de mucenici cu umplutură, cu ciocolată ș.a.m.d.
O rețetă de mucenici moldovenești găsiți aici.
[1]Pâinea, aliment și simbol, Varvara Buzilă, Editura GastroArt, 2019.
