Poveşti dulci

Drive-in la Fialkowski: cofeturi cu servire la… trăsură Pentru a ieși un pic din zona ceva mai academică a secilor consemnări istorice, o să ne străduim să dăm, în articolul consacrat cofetăriei și cafenelei Fialkowski, o coloratură specifică epocii, pomenind, deloc în treacăt, modul în care comersanții vremurilor își făceau concurență sau în ce fel unele produse de cofetărie ajungeau să aibă „greutate” în viața socială a urbei. Istoriile unor prăjituri care au făcut carieră şi în cofetăriile noastre Multe dintre deserturile pe care le iubim și pe care fie le facem acasă, fie le cumpărăm din comerț au istorii fascinante. În acest articol vă prezentăm câteva dintre aceste povești care au dus la inventarea unor dulciuri celebre. Poveştile locurilor care au dat numele unor prăjituri celebre: Sinaia, Lido, Cazinou şi Ateneu Destul de multe deserturi au în nume toponime care relevă locurile unde au fost inventate sau care i-au influențat pe cofetari pe când au născocit acele dulciuri. Strămoşii negustori plăcintari şi cofetari ai lui Ion Luca Cargiale Bunicul scriitorului, un grec din Kefalonia, venise în țară ca bucătar de zaharicale în suita domnitorului Caragea.  Povestea şi reţeta interbelică a tortului Carmen Sylva – regina Elisabeta a României Pe 29 decembrie 1893, regina Elisabeta a României împlinea 50 de ani și se pare că regele Carol I a comandat cofetarilor un desert special pentru această ocazie. Povestea de viaţă a Sandei Marin, cea mai cunoscută autoare de carte de bucate Prima ediție a Cărții de bucate semnate de Sanda Marin a apărut la București în 1936. Deși cenzurate și modificate, în comunism au apărut multe alte ediții, care s-au vândut în sute de mii de exemplare. Îngheţata preferată a regelui Mihai Principesa Margareta mărturisea că tatăl său, regele Mihai nu a fost un gurmand, dar era un fin cunoscător al artei culinare. Anca Toporanca, nepoata lui Tudor Vladimirescu, specialistă în… dulceţuri şi şerbeturi Dulcețurile și șerbeturile, alături de un pahar cu apă, sunt esențiale în ceremonialul de primire a oaspeților încă din perioada fanariotă. De când dă pasărea lapte? Povestea unui desert din copilărie Laptele de pasăre, sau laptele zburat, este unul dintre deserturile iconice ale copiilor din România. El există în multe culturi, iar un bucătar celebru arată diferențele între île flottante și varianta noastră. De ce era numit pandişpanul „pâine de Spania” Pentru cei care nu sunt familiarizați cu limba noastră veche, cu formulările arhaice din manuscrisele și cărțile de acum 200 de ani, pe când încă se făcea trecerea de la chirilică la grafia actuală, unii termeni din cărțile de bucate pot da mari bătăi de cap. De la ce vine numele „poale-n brâu”. Reţeta Sandei Marin şi cea a lui Păstorel pentru plăcintele moldoveneşti Plăcintele poale-n brâu sunt portstindardul rețetelor dulci moldovenești. Poate niciun alt desert nu a răzbit și nu s-a impus pe plan național ca aceste dulciuri atât de iubite de Ion Creangă. Despre fiul cofetar al lui Ion Creangă Amintirile din copilărie, dar și poveștile lui Ion Creangă ne-au relevat Humuleștiul natal al scriitorului, un sat din Moldova secolului al XIX-lea. Printre năzbâtiile lui Ștefan a Petrei ochiul gastronomului poate identifica și câteva preparate dulci care i-au făcut copilăria mai frumoasă marelui povestitor. Ştiaţi că Brâncoveanu adora îngheţata? Strămoșii noștri au construit ghețării, adică gropi adânci cu temperaturi scăzute și constante unde au adus blocuri de gheață și pe care le foloseau pentru a păstra alimentele, vinurile și chiar înghețata. Kürtős Kalács, prăjitura brevetată de slovaci. Cum se făcea în interbelic şi cum îl poţi face acasă Celebrul cozonac secuiesc a fost brevetat la Uniunea Europeană  ca produs specific slovac.