Dulce de sezon

Babka, cozonacul denumit aşa în cinstea bunicilor Babka înseamnă în poloneză și în ucraineană „bunică”. Desertul a fost inventat de evreii din aceste țări care îi spuneau (în idiș) bubbe, cu același sens. La noi, mult timp, a fost numit babe. O istorie românească a cozonacului Atât cozonacul, cât și alte deserturi mai sofisticate necesită o făină măcinată cât mai fin, astfel că răspândirea acestor dulciuri este strâns legată de dezvoltarea industriei de morărit. Altfel de cozonaci: baigli, panettone, rosenkrantz Toate popoarele care sărbătoresc Paștele au cel puțin un desert specific mesei rituale din Duminica Mare. Multe dintre sunt înrudite cu cozonacul, desertul tradițional românesc. Pasca, desertul simbol din Duminica Mare Ouăle roșii, friptura de miel și pasca sunt cele trei preparate culinare cu semnificații religioase de la masa rituală din Duminica Mare. Pinza, un desert pascal uitat În 1874, apărea la Brașov prima carte de bucate în limba română din Ardeal, o culegere de rețete din diferite bucătării, culese de folcloristul J.C. Hințescu. Printre ele găsim o rețetă specifică Paștelui, dar care nu s-a bucurat de succes. Reţete vechi şi foarte vechi de cozonaci Cele mai vechi rețete de cozonaci de la noi apar în cele mai vechi cărți de bucate din Moldova și Țara Românească. Ei erau cunoscuți la noi cel puțin din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ceremonialul meselor de altădată: prânzul de Paşte la curţile domneşti şi nu numai Călătorii străinii prin Țările Române au fost cei care ne-au lăsat cele mai multe și mai detaliate descrieri ale obiceiurilor cotidiene sau din zilele de sărbătoare ale strămoșilor noștri. Cozonacul cu 50 de ouă al lui Păstorel În 1933, Păstorel Teodoreanu a publicat o rețetă de cozonac care a stârnit multe controverse din cauza numărului de ouă folosite. Ulterior, gastronomul a primit numeroase scrisori în care rețeta era contestată. Istoria oului de ciocolată, simbolul dulce al sărbătorii pascale Este bine cunoscut faptul că decorarea ouălor de Paște face parte din simbolistica resurecției cristianice și are o puternică reprezentare – când ouăle sunt vopsite în roșu – pentru sacrificiul lui Hristos și pentru sângele vărsat în numele iubirii aproapelui, al iertării și al asumării păcatelor întregii lumi. Dulciuri bănăţene de sărbători: Doboş, Jerbo şi Cremeş Gastronomia bănățeană a fost influențată atât de Imperiul Otoman, în cele două secole de dominație, dar mai ales de Europa Centrală – prin Ungaria și Austria, două țări cu o solidă tradiție în patiserie. Hencleş sau lichiu, desertul care nu lipseşte de Paşte în comunităţile săseşti Hencleș, hanklich, henklesch sau lichiu este un preparat specific comunităților săsești din Ardeal și poate fi atât dulce, cât și sărat. Există nenumărate variante ale acestei rețete. Semnificaţia mucenicilor. De ce se fac în formă de 8 Pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe cei 40 de Mucenici, soldați romani uciși în Sevastia în vremea împăratului Liciniu, iar enoriașii împart mucenici. Cei muntenești diferă mult față de cei moldovenești. Cum se prepară mucenicii – reţete de o sută de ani. Despre mucenicii moldoveneşti opăriţi. În Moldova ei se fac mari, din aluat de cozonac, se ung cu miere de albine și se presară cu nucă pisată, dar există și varianta în care se opăresc. În Dobrogea și în Muntenia se fac mici și se fierb într-o supă dulce aromată cu scorțișoară. În Ardeal și în Banat nu prea se întâlnesc. În ultimii ani au apărut variante de mucenici cu umplutură, cu ciocolată ș.a.m.d. Pâinea spaniolească sau friganele next level, un fel de burgeri dulci Am ținut să dedicăm un articol separat pâinii spaniolești pentru a încerca să nu derutăm foarte tare cititorii. Spunem asta pentru că, așa cum am scris aici, Pâinea de Spania este totuna cu pandișpanul. Dar în cărțile vechi de bucate apare și denumirea pâine spaniolească, radical diferită de pandișpan și seamănă mai mult cu o friganea cu umplutură, ca un sandvici sau un burger dulce.