Printre delicatesele dulci servite de-a lungul timpului de Casa Capșa și rămase consemnate în meniurile tipărite se mai află prăjitura Capșa, înghețată, bomboane, corbeilles de fruits, precum și diverse compoturi, cafea, cognac, bonbons, gateaux Boissier aux pistaches, glacés surprises Capșa, fraises nouvelle etc.
O particularitate a Casei Capșa a fost și aceea că, de la un moment dat, „la mesele festive date în onoarea unor personalități de seamă din țară sau de peste hotare să fie lansată și o nouă specialitate a casei (de cofetărie, de patiserie)”[1]. Iată câteva dintre acestea:
„În anul 1896, când împăratul Franț Iosif a vizitat Bucureștii, Capșa, care nu a lipsit de la festivități cu preparatele sale, a lansat și pus în vânzare «Molles Francois Ioseph, Garnier, des merveilleux, chocolate Francois-Ioseph»”.
„În anul 1897, Capșa a lansat delicioasa «Bonbons Theodorini», în cinstea marii cântărețe române Elena Teodorini, care obținea succese răsunătoare în țară și peste hotare”.
„În amintirea reprezentațiilor marii tragediene Rejane, a lansat chocolata «Sans-Geene», «Sapho» și «La Douloureuse»”.
„În anul 1885, Alexandru Marghiloman, câștigătorul Derby-ului, a dat un banchet cu care ocazie Capșa a lansat bomboane «Jokey-Club»”.
„Cu ocazia venirii la București a comedienei Reichemberg, Capșa a lansat bomboane «Reichemberg»”.
„Cu alte ocazii a lansat prăjiturile: «Bibescu»”, «Tache Ionescu»”, «Princesse»” ș.a.m.d.
Poate cea mai cunoscută delicatesă inventată de Grigore Capșa este Joffre. În 1920, la invitația regelui Ferdinand și a reginei Maria, sosea la București celebrul mareșal francez Joseph Jacques Césaire Joffre. Cu această ocazie, Grigore Capșa a creat în cinstea omului de stat o prăjitură de ciocolată care sugera forma cilindrică a caschetelor militare franceze. Mareșalul suferea de diabet (pe atunci altele erau tratamentul și restricțiile), fapt pentru care maestrul cofetar a inventat o prăjitură care putea fi consumată fără riscuri din partea oaspetelui. Prăjitura făcută din unt, zahăr, ouă, făină, arome și multă cacao de cea mai bună calitate, îmbrăcată în glazură de ciocolată, a primit numele mareșalului și a ajuns pe rafturile cofetăriilor din întreaga lume, mai ales a celor din Franța, din tradiția cărora fusese inspirată.
Rețeta tortului Joffre o găsiți aici.
[1] Cf. De la hanul Șerban Vodă la hotel Intercontinental, Ion Paraschiv & Trandafir Iliescu, Editura Sport-Turism, 1979.
Cofetăriile uitate ale Bucureştilor secolului al XIX-lea
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea apar, în București, din ce în ce mai multe cofetării. Doar unele dintre ele au rezistat până în perioada interbelică.
Povestea incredibilă a lui Iosif Strassman, bucătar şi cofetar regal, inventatorul prăjiturii Caraiman
Casa Regală a schimbat, de-a lungul timpul, mulți bucătari și cofetari care, se pare, nu puteau să se ridice la nivelul cerut.
Istoria Casei Capşa, locul unde a început magia dulce
Despre Casa Capșa s-au scris volume întregi și lucrări de doctorat. Noi încercăm să vă prezentăm, pe scurt, câteva informații esențiale despre cea mai cunoscută familie de cofetari de la noi.
Tort cu mere și cremă de zahăr ars
Un tort de mere cu un touch modern, prin adăugarea cremei de zahăr ars, rețetă pe care ne-o propune creatorul de conținut Elena Popa @sweets.and.others
Plăcintă de bostan
Daniela Antohe
Amandine
Amandina e probabil prima prăjitură cu care am începe o listă cu produse reprezentative pentru cofetăria românească (am continua apoi cu savarine și tort Diplomat, deserturi ale căror rețete vechi le-am încercat și noi în bucătăria Dr. Oetker și pe care le găsiți pe acest site).