Ce dulciuri se pregăteau pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza
În perioada de dinainte și după Unirea de la 1859, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a fost tipărită o singură carte de bucate, dar care are și multe deserturi.
Deserturi otomane din Dobrogea: baclava, sarailie şi cataif
Dulciurile orientale care folosesc miere din abundență și tot felul de sâmburi măcinați (nuci, fistic, migdale) au intrat în România prin sud, dar, cu toate că le găsim în toate zonele, ele sunt predominate în Dobrogea, zonă recunoscută pentru multietnicitate.
Deserturi boiereşti din Moldova secolului al XIX-lea
În Moldova secolului al XIX-lea au fost tipărite trei cărți de bucate. Pe atunci cărțile erau foarte scumpe și prea puțini își puteau permite să le cumpere, astfel că ele ajungeau mai ales la boieri.
Despre tăiţeii cu nucă, zahăr sau mac şi alte deserturi cu paste făinoase
Istoria pastelor făinoase începe în urmă cu aproximativ 7 000 de ani pe actualul teritoriul al Chinei. Paste proaspete se făceau și în Grecia și în Roma antice, iar la noi primele „fabrici” de paste făinoase au apărut pe la 1700.
De la „cupeţii” din Şcheii Braşovului la „braşoave” şi cofeturile din oraşul de sub Tâmpa
Brașovul a fost, mult timp, punct nodal – vamă – pentru negustorii care aduceau mărfuri din Orient și le vindeau în țări din Europa Centrală și de Nord. Ei petreceau câteva zile sub Tâmpa și aveau cu ce să se îndulcească.
Dulciuri ardeleneşti din secolele XVI-XVII
În 1693 apărea la Cluj prima carte de bucate tipărită pe actualul teritoriu românesc. Cel mai vechi exemplar păstrat este din ediția a doua, tipărită în 1695, și a fost tradus, în premieră, de istoricul clujean József Lukács.
Dulciurile de dinainte de cofetării
Conceptul de cofetărie s-a impus la noi, cu adevărat, abia după jumătatea secolului al XIX-lea, dar asta nu înseamnă că înainte nu se comercializau dulciuri.
Friganelele, un desert de 2000 de ani
Friganelele/frigănelele, feliile de pâine înmuiate în lapte și apoi date prin ou și prăjite în grăsime, unul dintre cele mai des întâlnite deserturi, este gătit în diferite variante și are o istorie de cel puțin două milenii.
Kogălniceanu şi Negruzzi, pionerii artei culinare în Moldova
Istoria noastră gastronomică este, inevitabil, strâns legată de istoria mare, de evenimentele importante care au avut loc în diferite epoci și care au influențat viața de zi cu zi a strămoșilor noștri.
Pitoresc şi melancolie – limonagiii şi bragagiii de altădată
Pe timpuri, orașele românești erau împestrițate de tot felul de negustori ambulanți: printre ei simpaticii limonagii și bragagii, care te ajutau să te hidratezi pe caniculă.
Prăjitura Arhiducesa Ileana, desertul unei nunţi regale
Există în gastronomia românească o serie de dulciuri care sunt denumite după reprezentanții Casei Regale. Prăjitura Ileana poartă numele mătușii regelui Mihai.
Tortul Caraiman – desertul regal dedicat lui Carol, fiul rebel al reginei Maria
Prăjitura/tortul Caraiman este un dublu omagiu adus muntelui – pe de o parte – și fiului rebel al reginei Maria, principele Carol, care abdicase de la titlul lui de moștenitor pentru a deveni, simplu, „cetățeanul Carol Caraiman”.
Reţeta de colivă, veche de 1000 de ani
Coliva, menționată de nenumărate ori de noi drept preparat autentic românesc, are o istorie îndelungată, iar cea mai veche rețetă datează din 1066.
Importanţa breslei băcanilor în comerţul cu zaharicale
Primele cofetării au apărut în București pe la jumătatea secolului al XIX-lea, însă firește că asta nu însemna deloc că bucureștenii nu consumaseră până atunci zaharicale și cofeturi – dimpotrivă.
Ce deserturi făceau nobilii ardeleni în 1680
Printre cele mai vechi manuscrise culinare de la noi se numără și colecția de rețete din 1680 a Annei Bornemisza, nobilă maghiară, prințesă consoartă a Transilvaniei ca soție a lui Mihail Apafi I.
