Altfel de cozonaci: baigli, panettone, rosenkrantz
Ce deserturi făceau nobilii ardeleni în 1680
Cum şi de ce foloseam ghimbir şi şofran în deserturi acum sute de ani
De la „cupeţii” din Şcheii Braşovului la „braşoave” şi cofeturile din oraşul de sub Tâmpa
Despre tăiţeii cu nucă, zahăr sau mac şi alte deserturi cu paste făinoase
Dulciuri ardeleneşti din secolele XVI-XVII
Dulciuri bănăţene de sărbători: Doboş, Jerbo şi Cremeş
Folosim lapte de migdale de dinainte de Mihai Viteazul
Friganelele, un desert de 2000 de ani
Hencleş sau lichiu, desertul care nu lipseşte de Paşte în comunităţile săseşti
Kürtős Kalács, prăjitura brevetată de slovaci. Cum se făcea în interbelic şi cum îl poţi face acasă
Marţipanul, plastilina dulce a cofetarilor. Îl folosim de dinainte de 1600
O istorie românească a cozonacului
Pâinea spaniolească sau friganele next level, un fel de burgeri dulci
Pinza, un desert pascal uitat
Tortul Caraiman – desertul regal dedicat lui Carol, fiul rebel al reginei Maria
Reţete vechi pe gusturi noi
Plăcintă cu rubarbă (1987)
Rețeta noastră vine din anii ’80 și este adaptată de la Silvia Jurcovan care, ardeleancă fiind, o face cu rubarbă, fructul-simbol al vestului României.
Reţete vechi pe gusturi noi
Tort de cafea Rodica
Nu știm cine a fost de fapt Rodica, căreia probabil i se datorează rețeta, însă ne bucurăm că Thea Luca și-a ajutat mătușa, Liliana Podoleanu, să treacă peste un episod traumatic din viață, testând rețete și publicând ulterior, în 1980, o carte de bucate.
Reţete vechi pe gusturi noi
Prăjtura Caraiman
Legende urbane îl creditează pe Iosif Strassman cu inventarea acestei prăjituri ca omagiu adus munților și lui Carol al II-lea, cel care, după renunțarea la tron pentru Elena Lupescu, a devenit cetățeanul Carol Caraiman.