Gastronomia bănățeană a fost influențată atât de Imperiul Otoman, în cele două secole de dominație, dar mai ales de Europa Centrală – prin Ungaria și Austria, două țări cu o solidă tradiție în patiserie.
Am putea spune despre Banat că este regiunea cu cele mai complexe și somptuoase deserturi – aici se fac frecvent torturi și prăjituri cu blaturi și creme, dar și aluaturi complicate, fine și delicioase.
În Banat, mucenicii sau cozonacul nu au mare trecere, însă sărbătorile sunt îndulcite cu tot felul de alte deserturi, care mai de care mai arătoase.
Unul dintre dulciurile emblematice este tortul Doboș, o prăjitură care a cucerit gusturile tuturor românilor, fiind prezentă în mai toate vitrinele cofetăriilor. Doboșul a fost inventat în 1884 de maestrul cofetar maghiar Dobos C. Jozsef (1847–1924) și a devenit un „Hungaricum”, adică un produs tradițional unguresc, marcă înregistrată.
Se spune că Dobos C. Jozsef a dorit să facă un tort care să reziste cât mai mult. La un an după definitivarea testelor, tortul a fost prezentat oficial la Expoziția Națională de la Budapesta din 1885. La eveniment au participat și împăratul Franz Jozef și împărăteasa Elisabeta, Sissi, regina Ungariei, care au apreciat prăjitura. A urmat apoi o campanie de promovare a produsului în mai multe țări europene, tur soldat cu un succes remarcabil. Până în 1906 rețeta a fost secretă și abia după pensionarea maestrului bucătar acesta a dezvăluit-o publicului.
O rețetă de tort Dobosș de la Ecaterina Comșa, pe care am încercat-o și noi, o găsiți aici.
Jerbo sau Greta Garbo
Este o altă prăjitură care nu lipsește de pe mesele bănățenilor de Paște sau de Crăciun. Desertul a fost inventat tot în Ungaria și, deși mulți îl asociem cu numele Gretei Garbo, denumirea Jerbo (zserbo, în limba maghiară) vine de la Café Gerbeaud, una dintre cele mai cunoscute cofetării din Budapesta.
Cafeneaua-cofetărie mai sus menționată a fost fondată în 1858 și o putem considera corespondentul maghiar al cofetăriei Capșa de la noi. Jerbo este un desert din foi umplute cu gem sau marmeladă și nuci, iar pe deasupra are o glazură consistentă de ciocolată.
Cremșnit sau cremeș
Un alt desert simbol al Banatului și Ardealului este cremșnitul, sau cremeșul. Îl găsim în mai toate țările europene, din Belgia până în Regatul Unit, din Spania până în Germania.
Istoria acestui desert este ușor alambicată, dar, totodată, fascinantă.
Cremșnitul este o invenție poloneză, dar, de fapt, este versiunea simplificată, cu foietaj și cremă de vanilie, a altui desert celebru – Millefeuille (care înseamnă „o mie de foi”) sau Napoleon (denumire consacrată ceva mai târziu) – inventat în 1773 de unul dintre bucătarii și cofetarii care au revoluționat Marea Gastronomie Franceză: Marie Antoine Careme. Rețeta originală prevedea trei straturi de aluat, spre deosebire de cremeș care are doar două straturi. Foile de aluat sunt umplute cu o cremă de vanilie la care se adaugă, opțional, un strop de alcool aromat.
Astăzi, în Polonia, prăjitura este cunoscută și cu un alt nume, după o poveste anecdotică: în secolul trecut, desertului i se spunea napoleoska (după Napoleon Bonaparte) sau kremowska (după umplutura acesteia), dar legenda susține că, pe când Karol Wojtyla, viitorul papă Ioan Paul al II-lea, termina liceul a pierdut un pariu – la o competiție de mâncat cele mai multe cremșnituri. Ulterior, prăjitura a devenit kremówka papieska, desert papal.
Printre alte deserturi îndrăgite mai menționăm tortul Reforma (sârbesc), Albinița, Frumoasa Adormită, tortul Esterhazy ș.a.m.d.
Babka, cozonacul denumit aşa în cinstea bunicilor
Babka înseamnă în poloneză și în ucraineană „bunică”. Desertul a fost inventat de evreii din aceste țări care îi spuneau (în idiș) bubbe, cu același sens. La noi, mult timp, a fost numit babe.
O istorie românească a cozonacului
Atât cozonacul, cât și alte deserturi mai sofisticate necesită o făină măcinată cât mai fin, astfel că răspândirea acestor dulciuri este strâns legată de dezvoltarea industriei de morărit.
Altfel de cozonaci: baigli, panettone, rosenkrantz
Toate popoarele care sărbătoresc Paștele au cel puțin un desert specific mesei rituale din Duminica Mare. Multe dintre sunt înrudite cu cozonacul, desertul tradițional românesc.
Indiene
Un desert vechi, care ne amintește de copilărie și de cofetăriile de altădată, pregătit în cadrul cursurilor de gătit Online Baking Courses by Dr. Oetker de către bloggerița Elena Popa @sweets.and.others
Fursecuri cu alune
Mirela Stan
Choux pralinée cu craquelin
Este o rețetă ce poate fi considerată clasică în cofetăria franceză și care, de câțiva ani, este foarte apreciată și la noi.