„Istoricul acestei ofrande vine încă din secolul al IV-lea, din timpul când a trăit Sfântul Teodor Tiron, în timpul împăraților Maximian și Maximin. Prăznuirea lui se face pe 17 februarie, iar în prima sâmbătă din Postul Mare se face pomenire de minunea colivei, pe care a făcut-o la 50 de ani după moarte”, ni se explică pe site-ul doxologia.ro.
Mai multe informații și ingrediente aflăm dintr-o carte religioasă bizantină (circa 1375–1400), care conține o sumedenie de învățături pentru obiceiurile care trebuie respectate în sâmbetele și duminicile din timpul Postului Paștelui. Printre ele, și o rețetă cu totul specială, care se spune că a fost revelată de Cel de Sus. Povestea miraculoasei rețete este consemnată într-un fragment din Psaltirea lui Teodor din 1066: „Când împăratul Flavius Claudius Iulianus (fiul lui Iulius Constantinus, fratele vitreg al lui Constantin cel Mare) a abandonat religia creștină în favoarea unui monoteism neoplatonician, acesta a decis să întineze Postul Mare al creștinilor, ordonând guvernatorului Constantinopolului ca toate produsele alimentare din piețele orașului să fie mânjite cu sângele animalelor jertfite idolilor. Pe când soldații duceau la îndeplinire ordinul împăratului, Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron (care murise cu 50 de ani înainte de domnia lui Iulianus) i-a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie, dezvăluindu-i acestuia planurile împăratului. Când a aflat adevărul, arhiepiscopul l-a întrebat cu groază pe sfânt: „Ce putem mânca atunci?” „Colivă”, a fost răspunsul Marelui Mucenic. Surprins, arhiepiscopul Eudoxie l-a întrebat ce este coliva. „Coliva sunt boabele de grâu fierte ușor și îndulcite cu miere, semințe de susan, migdale, nuci măcinate, scorțișoară, semințe de rodie, stafide și anason”, a fost răspunsul sfântului.
„Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția colivei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți ori dulceața vieții celei veșnice, pe care nădăjduim că a dobândit-o mortul. În vechime existau rugăciuni sau chiar rânduieli speciale pentru binecuvântarea colivei folosite la slujbele funebre”, ni se mai spune pe doxologia.ro.
