Frigănele și varianta lor mai bogată, pâinea spaniolească

Fel de mâncare din vechime ce nu lasă să se irosească pâinea veche, frigănelele apar și în cărțile de bucate românești încă de la colecția de rețete semnată de Kogălniceanu și Negruzzi (1841) unde cei doi ne oferă soluția pentru “pâine spaniolească” dulce.

Găsim și la Bacalbașa o pâine spaniolă foarte asemănătoare, însă Sanda Marin preferă varianta sărată ce se mănâncă cu legume trase în unt sau cartofi cu smântână. Silvia Jurcovan, în volumul ei din 1987, ne dă ambele variante - sărată și dulce. Noi am decis să le încercăm pe amândouă să vedem cum ies.

Ingrediente

8 felii de pâine albă fără coajă

200 ml de vin alb îndulcit cu o lingură de zahăr sau 200 ml lapte

2 ouă bătute binişor cu furculiţa

un gem bine legat şi cu personalitate/marmeladă

30 g pesmet

zahăr pudră

scorţişoară

4 porții

Punem toate ingredientele separat în farfurii adânci.

Pregătim o tigaie pe foc cu ulei neutru la gust (dar merge și ulei de măsline extravirgin, dacă vă place).

Frigănele simple: înmuiați o felie de pâine în lapte față-verso, treceți-o prin ou și apoi prin pesmet și prăjiți la foc mediu până se rumenește puțin. Presărați cu zahăr pudră și scorțișoară și serviți calde la masă (idee: dacă în loc de zahăr presărați brânză telemea și câteva roșii cherry tăiate în două și plusați cu câteva măsline ați obținut un mic dejun sărat; îl puteți completa apoi cu o frigănea dulce).

Varianta “spaniolească”: înmuiați două “felii de pîne supțiri” în vin față-verso, ungeți una cu gem/marmeladă (Bacalbașa recomandă peltea de gutui cu vin roșu), acoperiți cu altă felie înmuiată în vin. Treceți sendvișul obținut prin ou și apoi prin pesmet și prăjiți la foc mediu până se rumenește frumos. Presărați cu zahăr pudră și scorțișoară și bucurați-vă de ele calde.

Note:

• dacă alegeți vinul roșu pâinea se va colora, nu neapărat într-o nuanță plăcută.
• Bacalbașa, ca și Kogălniceanu, tăvălea pâinea prin gălbenuș nu ou întreg.
• Kogălniceanu și Negruzzi preferau “dulceți de zarzăre”