Rețeta unui deliciu din copilărie, readus în actualitate prin intermediul bloggeriței Brîndușa Bîrsan @brindusab
“Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească...” îmi aduc aminte de fiecare weekend în care mama ne pregătea “ceva bun”.
De multe ori sfârșitul de săptămână era cu cremă de zahăr ars, pe care o verificam în frigider din 10 în 10 minute să văd dacă s-a răcit, și pe care ajungeam să o mănânc uneori direct din cratiță.
În copilăria mea, pe lângă caietul de rețete al mamei (din care am luat și eu rețeta asta de cremă de zahăr ars), pe raftul de acasă exista o singură altă carte de bucate - renumita Sanda Marin. Pe site-ul www.dulceromanie.ro am descoperit că Sanda Marin a publicat cartea asta sub alt nume decât cel real (Cecilia Maria Simionescu) deoarece nu era sigură de succesul cărții.
Noul proiect Dr.Oetker Dulce Românie, un omagiu adus prăjiturilor românești, de la începuturi până în prezent, m-a inspirat să fac pentru voi acest desert clasic românesc - cremă de zahăr ars- precum cea din amintirile copilăriei mele. Vă încurajez să descoperiți si voi aici pe site nu doar cum se prepară acest desert ci și multe alte rețete vechi, dar și poveștile frumoase de la începuturile gastronomiei românești.
4 ouă
12 linguri de zahăr (6 pentru sirop, 6 pentru cremă)
500 ml lapte
1 păstaie vanilie
un praf de sareÎntr-o cratiță care poate fi pusă la cuptor se topesc 6 linguri de zahăr până se transformă într-un caramel auriu. Se distribuie uniform pe pereții vasului și se lasă să se întărească.
Într-un alt vas se bat cu un tel ouăle cu zahărul și semințele de la păstaia de vanilie, până se omogenizează bine, apoi se adaugă și laptele și sarea. Amestecul se transferă în cratiță, peste caramelul întărit.
Cratița se pune într-o tavă de cuptor, tavă în care se adaugă apoi apă fierbinte (nu fiartă). Apa se toarnă cu mare grijă pentru ca apa să nu ajungă și în cratiță. Se dă la cuptorul preîncălzit la 160 de grade, pentru 1 oră - 1 oră și jumătate, în funcție de cât de îngust este vasul.
Ca idee, crema de zahăr ars se poate coace și fără baie de abur, direct în cuptor, însă apa asigură textura sa fină și fierberea uniformă.
Când este gata se lasă să se răcească complet în cratiță, apoi cu ajutorul unui cuțit se desprinde crema de zahăr ars de pe pereții vasului și se răstoană pe o farfurie cu marginile ridicate, astfel încât să păstreze siropul.
Tort Bibesco
Un desert clasic și rafinat, dedicat prințesei Martha Bibescu, readus în bucătăria modernă prin intermediul bloggerițelor @Cosânzenele.gătesc
Cozonac
Gabriela Matei
Ischler
Ischler este un sandviș din două discuri de biscuit unite cu cremă și glasate pe o față. Noi am întâlnit acest fursec sofisticat prin țară în diverse variante și cel mai mult ne plac acelea care au biscuitul untos și cu gust pregnant de nucă.
Tort Diplomat
Valentina Ilie
Savarinul lui Emil Frederic (1923)
În “Manual practic de cofetărie pentru cofetari și particulari, peste 800 de rețete alese [….]” apărut la editura Editura Librăriei și Tipografiei H. Steinberg & Fiu în 1923 Emil Frederic dă această rețetă cu nume masculin, omagiu adus lui Jean-Anthelm Brillat-Savarin, teoretician francez al gastronomiei. Ce s-a întâmplat în timp cu acest desert de i-a migrat numele spre genul feminin nu vă putem spune, însă știm cum se face:
Tarta “de Botoșani” sau coliva-budincă
Răsfoind cartea “Preparate de artă culinară” semnată de Iosif Strassman și Ion Radu (Editura Tehnică București, 1981) o rețetă a atras atenția atât prin toponimul din titlu cât și prin ingredientul principal - grâu. A fost o provocare irezistibilă - prin urmare iată cum puteți face și voi un desert care trimite cu gândul la o variantă de colivă de-ritualizată, devenită budincă.